Scăderea impactului negativ al clădirilor asupra sănătății este unul dintre obiectivele actuale ale sectorului construcțiilor. O casă construită într-o zonă cu emanații de radon poate avea un efect negativ grav asupra celor ce locuiesc în ea. Cunoașterea zonelor de risc și controlul concentrațiilor de radon la nivelul încăperilor în care locuim sau ne desfășurăm activitatea este esențial.
Expunerea unor grupuri importante de populație la radonul din interiorul locuințelor, riscurile de sănătate asociate și acțiunile de prevenire și remediere, continuă să fie o problemă importantă în țările europene. România nu este o excepție, mai ales din cauza riscului ridicat de expunere înregistrat în zona Transilvaniei.
Radonul este un gaz inert din punct de vedere chimic, radioactiv, fără miros, culoare sau gust, având originea naturală în sol prin dezintegrarea uraniului și radiului. Problema apare când radonul se răspândește din sol în aer.
Conform estimărilor Organizația Mondială a Sănătății, între 3% și 14% din proporția cazurilor de cancer pulmonar poatr fi atribuită radonului. În timpul fazei sale finale de dezintegrare, radonul scapă în aer, unde se descompune și produce particule radioactive. Pe măsură ce inspirăm particulele, ele sunt depuse pe celulele căilor respiratorii, unde pot afecta ADN-ul si pot provoca probleme grave de sănătate.
După analizarea problemei gazului de radon și ținând seama de cele mai frecvente puncte de acces ale acestuia în interiorul unei clădiri, metodologia de proiectare ar trebui să urmeze trei stadii:
- identificarea gradului de risc pentru zona în care urmează să fie ridicată construcția
- analizarea soluțiilor posibile pentru reducerea concentrației de radon
- remedierea efectivă a problemei
Localizarea terenului pe care va fi construită noua clădire este esențială pentru evaluarea corectă a riscului de gaz radon în interiorul viitoarei case. Pentru a face acest lucru, putem folosi diferitele hărți ale categoriilor de risc puse la dispoziție de Consiliile Naționale de Securitate din diferite țări.
Radonul este măsurat în picocuries pe litrul de aer sau pCi/l. Aerul exterior are în general niveluri de cca. 0,4 pCi/l, în timp ce nivelul mediu de radon din interiorul caselor este estimat la cca. 1,3 pCi/l. Deși recomandarea specialiștilor este ca nivelurile de radon din interior să nu fie mai mari decât cele din aerul din afara caselor, este de preferat să se ia măsuri doar dacă nivelul radonului din case depășește 4 pCi/l.
În România, 16 judeţe au un nivel al concentraţiei de radon care depășește pragul admis: Alba, Arad, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Caraş-Severin, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Sibiu, Sălaj, Satu Mare şi Timiş. Media aritmetică în aceste zone este de aproape 3 ori mai mare comparativ cu media națională. Transilvania este zona cea mai expusă la cresteri ale radonului din aer, dar și marile concentrări urbane sunt considerate zone cu risc ridicat: Bucureşti, Iaşi, Timisoara, Constanţa şi Braşov.
Harta este proprietatea Universitatii Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca
Care sunt măsurile care pot reduce până la valorile normale emisiile de radon din casă
Etanșarea fisurilor din podele și ziduri și verificarea periodică a acestora, precum și mărirea nivelului de ventilare, sunt două dintre măsurile care pot fi luate pentru reducerea nivelului de radon din locuință. O altă modalitate este de a evita folosirea granitului în casă dacă acesta provine din zone cu depozite de uraniu.
O metodă foarte eficientă pentru reducerea volumului de gaz radon din casă este izolația construcției inferioare cu membrană barieră anti-radon nearmată pe bază de policlorură de vinil (PVC-P). O astfel de membrană asigură izolația pardoselilor contra umidității solului, iar învelișul hidroizolator al membranei, realizat pe toată suprafața din fâșii de membrană sudate între ele, îndeplinește totodată funcția de barieră anti-radon. Membrana de terasament STAFOL 914 este un exemplu de astfel de membrană anti-radon. Proprietățile sale asigură izolația construcțiilor de pardoseli la toate tipurile de obiecte contra umidității solului, și realizarea de hidroizolaţii a obiectelor vechi, pentru izolare în mediu cu agresivitate mare (apariţia acizilor anorganici, bazelor şi sărurilor acestora).
O altă soluție poate fi folosirea concomitentă a membranelor anti-radon cu sistemul de depresurizare sol cu ajutorul a două colectoare de radon cuplate la un ventilator electric și cap eolian de extracție.
Membrană de terasament STAFOL 914
izolaţia construcţiei inferioare contra umidităţii solului şi radonului
Află mai multe
Interesant, chiar nu stiam de acest gaz. Se pare ca la noi nu se prea discuta despre el. Ma bucur totusi ca nu locuiesc intr-un judet dib lista.